Tocana de legume

Incet incet se apropie iarna, cu pasi mici dar siguri. Si, asa cum ne sta bine noua romanilor, trebuie sa ne umplem camara cu de-ale gurii, nu de alta dar o da vreo foamete si sa avem cu ce supravietui. Iar de aceasta data a venit randul tocanei (preferata mea de altfel) .

Ingrediente: (trebuie sa spun ca niciodata nu am cantarit, ci am pus "din ochi")
2 kg gogosari, 
1 kg ardei gras,
½ kg ceapa, 
1,1/2 kg rosii, 
½ l ulei, 
1 kg morcovi,
1 kg bureti (opintici/ghebe/ciuperci sau de care va plac),
 250 gr orez,
sare neiodata, piper boabe,
 foi de dafin, 
1 legatura patrunjel verde, 
7-8 borcane de 800 gr pentru conservare.

Preparare:

Orezul se fierbe cam 10-15 minute, dupa care se clateste cu apa rece, se strecoara si se lasa la racit.

Se spala si se curata gogosarii si ardeii de seminte, se dau prin robotul de bucatarie sau se taie bucatele mici (eu am preferat varianta sadica si i-am taiat bucatele). 

Ceapa se curata, se spala, si se taie marunt sau se razuieste pe razatoarea cu gauri mari (varianta lenesului :P ). Morcovul se curata si se da prin razatoarea mica.

Punem uleiul la incins, adaugam ceapa si morcovul si lasam la calit la foc mic 30 minute.

Luam un vas mare care merge la cuptor, rasturnam ceapa si morcovul, adaugam gogosarii si ardeii, rosiile taiate cubulete marunte (in cazul meu) sau zdrobite cu blenderul, piperul, dafinul, sare, se baga la cuptorul incins in prealabil si se continua fierberea cam 2 h pana se inmoaie bine legumele, dar nu uitam sa amestecam mereu sa nu se lipeasca de oala. Adaugam apoi orezul fiert si clatit cu apa rece si patrunjelul verde tocat. Fierbem cam 15 minute, stingem focul si punem tocana firbinte in borcane cu capace pe care le-am spalat intre timp si le-am sterilizat in cuptor. 

Eu asez borcanele sub cateva paturi unde le las pana a doua zi . Cand s-au racit se eticheteaza si se depoziteaza in camara.

Merge de minune la iarna, atat la pachetel cat si acasa. Iar cand nu am timp/chef sa gatesc ceva , deschid un borcan de tocana, il incalzec si gataaa !!! In cateva minute am o masa calda.

Amandine

Totul a pornit de la dragalasa mea Alice care a reusit sa-mi starneasca si ultima papila gustativa si sa ma faca sa-mi iasa ochii din cap ca la melc cu amandinele ei. Si da-i nene si linge ecranul calculatorului de pofta !! Si mai vine si o colega sa puna sare pe rana "bai, ai vazut ce prajituri a facut Alice???" Gata !!!! mi-am zis !!! Pana aici !!! nu mai suport ...mi-e pofta ...tre` sa fac si eu. 

Si de aici a pornit intreg balciul....da-i si caut-o pe Alice, streseaz-o cu `jdemii de intrebari...dar pana la urma, mi-a reusit   zic eu :D

Thanks pentru lamuriri si explicatiuni fata ! Ti pup !!

Ingrediente:

pentru blat:
6 oua,
6 linguri zahar,
3 linguri ulei,
30 gr cacao,
6 linguri faina,
1 plic praf de copt,
o esenta de rom,

pentru crema:
250 gr unt,
200 gr zahar,
4 linguri cacao,
2 galbenusuri,
o esenta de rom,

pentru insiropat:
50 gr zahar tos,
100 ml apa,
un plic capuccino,

pentru glazura:
100 gr ciocolata
75 gr frisca lichida

Preparare:

Am preparat intai blatul si m-am oprit spunandu-mi in gand ca astept intai sa vad daca-mi reuseste blatul si abia apoi vad daca mai fac risipa si de alte ingrediente, ca mie in general nu-mi reusesc chec-urile, pandispanurile, chestiile cu albus batut spuma in general . 

Deci, sa revenim :D... am preparat blatul dupa indicatii stricte si precise, cam asa: am separat albusurile de galbenusuri si le-am batut spuma tare sau mai bine spus am incercat sa le bat spuma pentru-ca asa cum am mai spus mie niciodata nu-mi ies asa spuma incat sa intorc castronul si sa nu cada. Mi-a iesit ceva semi-spuma, nici in caruta nici in teleguta cum se spune, asta a fost si motivul pentru care am asteptat intai sa se coaca blatul sa vad ce grozavie imi iese.Am adaugat apoi zaharul si am mixat. "Galbenusurile le-am amestecat cu uleiul si esenta de rom si apoi le-am pus peste albusuri amestecand continuu. Faina am amestecat-o cu cacao si praful de copt si le-am pus cate putin peste spuma de albusuri, mixand intre timp"(am citat). Am pus totul in tava si am dat la cuptor intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Bineinteles ca blatul s-a ars putin pe margini si nici n-a crescut suficient (din cauza ca tava era prea mare pentru o compozitie din 6 oua, spune mama mea. Asa o fi?? )cat sa fie taiat in doua.  Am lasat blatul la racit, dupa care l-am taiat in doua dar in grosime ci pe lungime.

Eiii, si daca tot am avut ceva blat, m-am apucat de crema. Am pus zaharul la topit intr-un vas care la randul lui a fost pus in alt vas cu apa (bain marie) . Cand s-a topit untul aproape pe trei sferturi, am adaugat zaharul si am inceput operatiunea "frecarea". SI am frecat nene cu o lingura de lemn pana mi-au iesit ochii si am facut un brand mai ceva decat al lui Arnold. Dar mi-a iesit o crema spumoasa, moamaaaa, de -mi venea sa o mananc cu lingura. Am adaugat cacaoa si esenta de rom, am amestecat bine si am dat la rece. Eu nu am mai pus si galbenusurile crude, intrucat i-am dat si mandrei mele prajitura.

Siropul, a fost cel clasic: am fiert apa cu zahar, am adaugat senta de rom si plicul de capuccino si gata.

Pentru glazura am topit ciocolata cu frisca si am turnat peste prajitura asamblata.

Asamblarea s-a facut in cativa pasi simpli: am pus jumatate de blat intr-o tava un pic mai inalta (tava pe fundul carea am pus o folie, sa mi fie usor la scos prajitura si la taiat) si l-am insiropat bine. Am adaugat crema si apoi cealalta jumatate de blat tot la fel de bine insiropata. Am turnat glazura si am dat la frigider. 

Dupa o noapte de stat la frigider (in cazul prajiturii) si aproape nedormita de pofta (in cazul meu) am savurat o portie de ...AMANDINA. Ce pot sa mai spun???? Doar atat: se merita asteptarea !!!!!

Curcan umplut, la cuptor

Curcanul asta umplut mi-a dat muuulta bataie de cap, da` multa frate !!!! Nu stiam cum sa-l fac, cu ce sa-l umplu si tot asa. M-am gandit prima data la o umplutara cu alune, mere, stafide, smochine chestii exotice ce mai insa viitorii degustatori mi-au sarit in cap: nuuuu, vrem ceva simplu si bun, un gust cu care suntem obisnuiti. Bine , am spus, o sa fie legume autohtone. Apoi, alta dilema: toate retetele prezentau un curcan de maxim 5 kg  din alimentara, iar al meu era mai mare si bonus...era din ala crescut la curte, care stiti voi povestea cu "fierbe si se gateste mai greu decat cel cumparat" .....Soc si groaza !! Panica !!!! Cat il las la cuptor, daca nu se coace (aveam in spate experienta unor pui pe sticla, care dupa 3 ore de plaja in cuptor, tot nu erau bine bine rumeniti ) . Pana la urma...am facut o cruce mare si am zis, fie ce-o fi, in cel mai rau caz ramanem flamanzi. Si am pornit la treaba...

Ingrediente:
1 curcan (de 7 kg a fost al meu, de curte),

pentru marinata:
apa (vreo 3 litri)
vin alb (1,5 litri)
un pumn de sare grunjoasa,
vreo 4 frunze de dafin,
boabe de piper,
boabe de coriandru,
boabe de mustar,
1 crenguta de cimbru,
tarhon uscat,
rozmarin uscat,
50 ml ulei,

pentru umplutura:
1 lamaie,
200 gr orez,
2 morcovi,
4 cepe,
1 capatana usturoi,
ficat, pipota, inima de la curcan,
100 gr masline feliate,
 100 gr bureti,
1 legatura patrunjel verde,
sare, piper.

Preparare:

Intr-un vas mare (in care sa incapa curcanul) am pregatit marinata din toate ingredientele de mai sus si am lasat curcanul acolo pentru 3 zile, intorcandu-l din cand in cand sa se marineze bine.

Am pregatit umplutura cam asa: am calit ceapa taiata marunt cu morcovul dat prin razatoare, iar cand a devenit sticloasa am adaugat maruntaiele de curcan (adica ficatul, pipota si inima). Dupa vreo 5 minute, am adaugat buretii, orezul si o cana de apa si am lasat la fiert cam 15-20 minute. Cand s-a racit am adaugat si maslinele si am condimentat dupa gust.

Am scos curcanul din marinata, l-am intepat din loc in loc si am bagat cate un catel de usturoi.

Am umplut apoi curcanul, i-am pus lamaia drept "dop", i-am legat picioarele cu sfoara (sa nu se desfaca) si l-am asezat in vasul (in care am pus si aproximativ jumatate din zeama in care a stat curcanelul la murat) pentru cuptor.

La cuptorul cu lemne, focul a ars vreo 3 ore inainte de a baga curcanul, pentru a fi destul de fierbinte sa se prajeasca mastodontul.

Am acoperit curcanul cu un strat dublu de hartie de copt si l-am bagat la cuptor. 

Cam asa arata dupa vreo 3 ore....

Dupa aproximativ 3 ore am scos hartia si am mai lasat curcanul la cuptor inca 1 ora jumatate , stropind din cand in cand cu zeama din vas. Asta este ceea ce am obtinut la final:

Tot ce pot sa spun este ca a fost devorat fara mila....si tot ce a ramas au fost oasele.....Un succes total zic eu, deci clar o sa repet experienta. Si poate , data viitoare, voi incerca o umplutura mai crazy :D. 

Ardei umpluti

Ingrediente:
8 ardei grasi
600-700 gr carne tocata de vita
200 gr orez,
1 morcov,
o legatura ceapa verde sau 1 ceapa uscata
ulei.
sare, piper,
marar, cimbru
suc de rosii,
smantana.

Preparare:

Spalam ardeii si le scoatem capacelele (eu folosesc o lingura pentru scobit). Ii curatam de seminte si ii lasam sa se scurga de apa. Daca doriti sa puneti capacelele inapoi le curatam si pe acestea, daca nu...le aruncam.

Intre timp taiem ceapa marunt si o calim in ulei, apoi adaugam morcovul dat prin razatoarea mica, amestecam cu carnea tocata (eu de obicei cumpar carne "intreaga" si o toc acasa la robot), adaugam orezul si "buruienile"(marar, cimbru - eu in general pun o crenguta de cimbru  pe fundul oalei, la fiert si nu in compozitie) tocate marunt, condimentam dupa gust, punem si 2-3 linguri suc de rosii si amestecam bine. Lasam la foc mic aproximativ 10 minute.

Umplem ardeii (nota mea personala din aceasta reteta  a fost sa folosesc ardei grasi galbeni si nu rosii ca in reteta originala) , punem capacelele si ii asezam frumos in vas. De data asta eu am folosit vasul de lut (roman) . Dupa ce am asezat ardeii, am adaugat apa amestecata cu suc de rosii, am pus capacul si am dat la cuptor.

Se servesc cu smantana si ardei iute, si daca mai aveti si o bucata de mamaliga....mmmoooooamaaaa, mananci pana pocnesti. Si la urma te mai lingi si pe deste de bun ce a fost !!!

Pentru provocarea lunii octombrie, provocare secreta de altfel, lansata de Ama  am fost "nevoita" sa folosesc Sarea in Bucate si sa obtin acesti ardei umpluti deliciosi !!!

Suc de rosii

Anul acesta m-am harnicit si am facut trei portii de suc de rosii de gradina (unul pentru Dana&Renata, unul pentru noi si unul pentru bunici) si asta numai datorita rosiilor de gradina, care anul acesta au fost din abundenta si mai ales pentru-ca au fost gustoase, gustoase si zemoase din cale afara .

Ingrediente:
rosii cate doriti (mie din 10 kg de rosii mi-au iesit 6 litri de suc),
1 lingura de sare,
vreo 300 gr zahar (cantitatea o stabiliti in functie de cat de dulce /sau nu, doriti sa fie sucul)

Preparare:

Am taiat rosiile in bucati mari (in 4 cred) si le-am dat prin "masina de rosii" de vreo 3 ori (asta pentru-ca nu am unealta performanta, dar nu ma plang, pentru-ca mi-a tinut companie tata, care mi-a povestit cum bunica pe vremea ei dadea rosiile prin ciur si se chinuia saraca, ca deh, pe atunci nu existau masinarii...) sa iasa toata zeama din rosii.

Apoi am pus sucul la fiert cu o lingurita de sare si cu zaharul. Cand am ajuns la consistenta dorita, am oprit si am pus in sticle, pe care le-am asezat frumos sub patura (paturi de fapt, vreo 3 la numar) unde au stat vreo 2 zile pana s-au racit complet. 

O sa fiti uimiti cat de mult pot ramane calde daca sunt invelite bine-bine. 

Gem de prune

Aceasta dulceata mi-a amintit de copilarie, de mamaia mea care in fiecare toamna isi lua galetusa de 5 l si mergea "in fundul gradinii"la cules de perje pentru gem. Mamaaaa, si ce bunatate de gem iesea. Imi amintesc ca ori de cate ori se desfacea un borcan (care pe atunci erau legate cu folie de ceolofan si sfoara) eram prima cu lingura in mana la pescuit miezul de nuca sau feliile de lamaie. Ca sa nu mai vorbesc de gustul dumnezeiesc de bun alaturi de o cana cu ceai de menta sau lapte fierbinte. Iti trecea instant orice suparare, raceala sau tot ce te deranja. Ei bine, in amintirea acelor vremuri, am incercat sa readuc in casa aroma copilariei.

Ingrediente:
1 kg prune(fara samburi),
500 gr zahar,
1/2 lamaie,
miez de nuca (de la vreo 10 nuci)

Preparare:
Se taie prunele in jumatate si se aseaza intr-un vas (in care urmeaza sa facem gemul) in straturi: un strat de prune, un strat de zahar, terminand bineinteles cu un strat de zahar. Se lasa la "macerat " pana a doua zi.

Se pune vasul la foc mic pana se topeste zaharul, apoi la foc mare pana se leaga gemul.(vesnicul si arhicunoscutul test al picaturii).

Cand e gata gemul, se adauga miezul de nuca si lamaia taiata felii subtiri. Se amesteca, apoi se acopera vasul cu un prosop udat si stors bine. Se lasa asa pana se raceste apoi se pune in borcane, se capseaza si la camara cu ele, pana le va "suna ceasul".