luni, 4 iulie 2011

Chisalita


"Vremea durligilor goale aburca plozii în pomii din grădină. Plecaţi la dat cu sapa, spre a scăpa păpuşoiul de buruienile mîncătoare de rod, sătenii lăsau în grija nevestelor pîrdalnica zbenguială a celor încămeşaţi în in. Muierea lăsa în grija fetei celei mijlocii pruncul din copaie, la umbră, să-i facă vînt cu un ştergar, să nu dea muştele şi să-l legene, că a fi şi ea mireasă şi nevastă la vremea ei şi e musai să se priceapă. Apoi, pleca la trebile de fiecare zi, la ghilit rufe, la cernut făina, la hrănit gobăile din ogradă şi grădina. Mai dădea strigăt şi la fecioraşul cel mai mare, buhos la cap, să prindă viţelul care îşi împletea copitele prin cele ierburi. Copiii cei mai mici dădeau năvală la a-şi umple sînurile cu cireşe hultane şi vişine. Venind în cuhnie, lepădau prada într-o oală de lut, ştiau că îi aşteaptă ceva bun, mai ales după ce îşi umpluseră burţile cu roadele coapte ale pomilor.

Şi se punea femeia pe treabă. Lua cireşele şi vişinile, le împărţea pe din două în apă rece, le spăla şi scurgea apa, apoi le băga în apă caldă, încropită la soare, ca să iasă viermii din ele. Se spălau în a doua apă şi se puneau la clocotit. După fierbere, se adăuga făină de porumb, fără de foişnit, adică praful de făină rămas de la măciniş. După încă un clocot, se mai punea şi zahăr. Şi se mînca fierbinte.............."

Citind aceste randuri, mi-am amintit de vremea copilariei, cand drept rasplata pentru ciresele si visinele culese, bunica ma rasplatea cu o portie delicioasa de chisalita. Asa ca, zilele astea, am readus copilaria in sufletul meu.......




Ingrediente:

cirese amare,
visine,
3-4 linguri faina grau,
150-200 gr zahar


Preparare:

 Cred ca foarte multi dintre noi am mancat macar o data in viata chisalita, insa probabil fiecare stie acest "compot ingrosat" sub alta denumire....Eu stiu de chisalita.....Chisalita.........ce este de fapt ???  Este un compot de cirese amare si visine, dar mult mai gros.

Am spalat ciresele si visinele si le-am pus la fiert intr-un vas cu 1,5 litri apa.

Intre timp am facut un rantas, din faina si putina apa, pe care l-am turnat peste compotul aproape fiert, am adaugat zaharul si am mai lasat la foc mic inca vreo 5 minute (pana s-a ingrosat). 

Este delicios atat fierbinte cat si rece.

 Poate fi mancat gol, cu paine, sau cu mamaliga (cum facea bunica mea). Eu recunosc, ca m-am alintat si am savurat o portie de chisalita cu un colt de paine.....a fost delicioasa, dar parca nu avea acelasi gust minunat ca in copilarie....!!!!

Pota buna !! 





2 comentarii:

Anonim spunea...

suuuper misto..chisalita copilariei noastre..la noi,in satele olteniei craiovene ,,se facea de prune sau de corcoduse,,legata cu faina sau cu malai..eu mincasem doar legata cu faina si mi s-a parut foarte ciudat cand am auzit ca se face si cu malai dar cand am probat-o ,,e grozava,,dar rece.

Monya spunea...

Asa este.
Multumesc pt vizita. Te mai astept