Aceasta dulceata mi-a amintit de copilarie, de mamaia mea care in fiecare toamna isi lua galetusa de 5 l si mergea "in fundul gradinii"la cules de perje pentru gem. Mamaaaa, si ce bunatate de gem iesea. Imi amintesc ca ori de cate ori se desfacea un borcan (care pe atunci erau legate cu folie de ceolofan si sfoara) eram prima cu lingura in mana la pescuit miezul de nuca sau feliile de lamaie. Ca sa nu mai vorbesc de gustul dumnezeiesc de bun alaturi de o cana cu ceai de menta sau lapte fierbinte. Iti trecea instant orice suparare, raceala sau tot ce te deranja. Ei bine, in amintirea acelor vremuri, am incercat sa readuc in casa aroma copilariei.
1 kg prune(fara samburi),
500 gr zahar,
1/2 lamaie,
miez de nuca (de la vreo 10 nuci)
Se taie prunele in jumatate si se aseaza intr-un vas (in care urmeaza sa facem gemul) in straturi: un strat de prune, un strat de zahar, terminand bineinteles cu un strat de zahar. Se lasa la "macerat " pana a doua zi.
Se pune vasul la foc mic pana se topeste zaharul, apoi la foc mare pana se leaga gemul.(vesnicul si arhicunoscutul test al picaturii).
Cand e gata gemul, se adauga miezul de nuca si lamaia taiata felii subtiri. Se amesteca, apoi se acopera vasul cu un prosop udat si stors bine. Se lasa asa pana se raceste apoi se pune in borcane, se capseaza si la camara cu ele, pana le va "suna ceasul".
.jpeg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu