Chiftelute cu ciuperci, la cuptor

La noi acasă se pregătesc destul de des pârjoale sau chifteluţe (după cum le ştie mai toată lumea). Motivele ar fi multe: sunt gustoase, sunt relativ uşor de făcut, pot fi mancate şi reci şi calde şi unde mai pui ca dacă a doua zi nu le mancam pe toate pot fi făcute cu sos şi gata masa.

Însă, ca să fim în trend şi să mâncăm puţin mai sănătos, am înlocuit coptul în tigaia cu ulei cu coptul în cuptor, fără pic de ulei (hai fie  câtiva stropi acolo pentru uns tava) . Recunosc însă, că mi se par mai bune alea prăjite în tigaie din când în când (cu mamaligă rece şi o felie de caş).

Revenind la oile noastre, pardon la pârjoalele noastre, mai spun că cele coapte la cuptor se fac mult mai repede şi cu mai puţine ingrediente.

Nu se lipesc, nu se sfărâmă  şi nici nu trebuie să ai grijă cum le pui în tigaie să nu sară ulei. Nici nu-i nevoie să stai la coada cratiţei să le întorci şi alte alea. Le-ai modelat pe toate, le–ai aşezat în tavă şi aia e. 

Ingrediente:

500 gr carne tocată de pui, 

1 morcov, 

1 ceapă, 

3 fire mărar verde, 

4 cătei usturoi, 

10 ciuperci, 

sare, piper. 

Preparare:

Am tocat mărunt ceapa, usturoiul ciupercile şi mărarul .

Morcovul l-am dat prin răzătoarea mică.

Am pus toate ingredientele într-un castron, am condimentat cu sare şi piper după gust. Am amestecat.

Am trecut apoi la pregătit tava . Am pus hârtie de copt pe care cu un penson am uns-o cu o picătură de ulei.

Am modelat pârjoluţele pe care le-am aşezat în tava. Am dat la cuptorul încins în prealabil, cam 40 minute la 190 grade (cuptor electric am eu ) . Pe la jumatatea timpului, le-am întors.

Le-am servit cu salată de fenicul. Au fost delicioase.

Economie in buctarie (idei, solutii, sfaturi)

sursa foto

Anul 2018 a început cu o serie de articole despre cum putem face economie în bucătărie. Cu informaţii şi sfaturi utile .

Primul de acest gen pe care l-am citit a fost al Iulianei de la BucateAromate. Iuliana ne oferă câteva soluţii de economisire şi cum să ajungem al sfârşit de an să avem câţiva bănuţi puşi deoparte pentru a ne satiface un moft pe care altfel nu ne-am permite .

PS – mie mi-a plăcut ideea de a ne face puşculiţă dintr-un borcan căruia îi lipim capacul (pentru a nu fi tentaţi să umblăm la „economii”) şi facem un orificiu pentru a pune bănuţii (şi uite aşa o primă economie).

Nici ideea în sine de a pune săptămânal o anumită sumă în puşculiţă nu e rea, însă (cel puţin din punctul meu de vedere) pentru a pune acei bănuţi deoparte trebuie să ai de unde (cred că şi voi ca şi mine, aveţi socotit şi împărţit fiecare leuţ din salariu şi cum alte surse de venit nu am....) aşa că aştept ideile în sine pentru economisire.

Un alt articol l-am găsit pe blogul BucatariaUrecheatei- Corina, care ne arată cum putem pregăti legumele pentru supă cremă pentru mai multe zile (rezolvând astfel şi problema lipsei de timp şi risipa – dacă din 2 morcovi si un cartof ieşea prea multă supă şi aruncai ceea ce rămânea, acum poţi pune doar un morcov jumătate si jumătate de cartof pentru o porţie iar restul le pui în altă punguţă pentru altă porţie).

Mi-a plăcut ideea/proiectul aşa că m-am gândit să mă alătur şi eu fetelor (dacă vor mai apărea articole , le voi adăuga) şi sper să reuşesc să vin cu idei de economisire  sau măcăr de a reduce situaţiile în care aruncăm mâncarea.

Şi eu, ca mulţi dintre noi, mă regăsesc de multe ori în situaţia de a arunca destul de multă mâncare . Şi indiferent cât încerc să reduc porţiile, tot rămâne. Cât de puţin, dar rămâne. Sunt oarecum norocoasă, că nu sunt în situaţia de a arunca resturile alimentare la tomberon pentru-că părinţii mei stau la ţără . Nu că eu aş sta la oraş (tot ţărancă mi-s), dar ei sunt din „garda veche” să spun aşa. Fac parte din generaţia celor cărora le face plăcere să aibă animale în curte şi au găini, iepuri, cătei, pisici, purcei, cal, văcute, oi...tot tacâmul, ce mai. Acum să revin la „norocul” meu : având atâtea animăluţe, la noi totul se reciclează. Am două vase : unul mare în care pun resturile de mâncare ce ajung la porc şi unul mai micut pentru oasele/cărniţa ce ajunge la pisici si căţei. Pâinea o usuc şi împreună cu un morcov/cartof /cotor de varză ajunge mâncare la iepuraşi.  Într-o oarecare măsură o pot considera şi asta o economie, pentru-că astfel ai mei cheltuie cu câţiva leuţi mai puţin pe lună pentru nutreţurile animalelor de pe lângă casă. La „schimb” primesc ouă proaspete, brânză, lapte, smântână şi când e cazul carne.

Revenind la bucătărie, o primă idee despre ce economii putem face ar fi aceea de a gândi meniurile astfel încât să le putem lega între ele. 

• De exemplu, dacă fac legume cu carne la cuptor şi mai rămân legume, le transform într-o supă cremă numai bună de luat la pachet a doua zi.

• Dacă aleg să fac orez, şi rămâne, îl combin cu alte legume (de obicei cu ciuperci) şi fac legume (vinete/dovlecei) umplute.

• Piureul în transform în musaca.

• O altă chestie pe care o practic de ceva vreme este de a-mi cumpăra legumele de la aprozar (am descoperit unul în zona mea care are preţuri mai mici chiar decât la piaţă, şi unde mai pui că vânzătoarele sunt draguţe şi te lasă să iţi alegi marfa - pe când la piaţă am întâlnit neni care nici nu te lasa să atingi ardeii sau "daca vrei pe alese cucoană e 5 lei nu 4 lei cât scrie" - chestie destul de enervantă). Am renunţat la comoditatea de a lua legume de pe raft şi de a le pune în coş şi am constatat că fac o economie destul de mare. Unde mai pui că sunt şi mai gustoase legumele de pe tarabă decât cele din supermarket. 

Momentan nu-mi mai vin alte idei dar promit că revin cu un alt articol.

Dacă aveţi sfaturi nu ezitaţi să le împărtăţiţi şi cu mine. Orice bănuţ economisit e binevenit. 

Şi sunt sigură că fiecare dintre voi are propriile metode de economisire. Ale voastre care sunt?

Nu de alta, dar vreau si eu obiectiv nou la camera foto :D

Tort cu jeleu de ananas si crema de branza

Întotdeauna când aud de un tort „fără coacere” mă ia gura pe dinainte cu entuziasm „gata, din asta fac. E usor şi cu siguranţă îmi iese fix ca-n poză” . Eiiii surpriză: niciodată nu mi-au ieşit torturile „fără coacere” aşa cum am vrut, dar au iesit gustoase. E drept ca n-am făcut eu prea multe (3 sau 4 cred că am pe blog) ca să pot spune că repetiţia e mama învătăturii, dar sunt oarecum mulţumită de rezultat.

Aşa s-a întâmplat şi acum în prag de sărbători : am gasit eu o reţetă de tort cu cremă de brânză, fără coacere şi am notat reţeta. Am făcut lista de cumpărături şi m-am pus pe treabă. In mintea mea, mă si vedeam după o oră două cu cel mai cel tort. Însă.....în realitate tortul a fost gata după vreo 3 ore (fără a socoti timpii de asteptare, la rece).

Una peste alta, rezultatul a fost gustos. Si arătos aş putea spune.

Ingrediente:

2 conserve SunFood (ananas bucăţi şi fructe tropicale),

400 gr brânză,

400 gr turtă dulce,

200 gr unt,

2 plicuri gelatină,

1 plic foi gelatină,

100 gr zahăr pudră,

250 ml smântână pentru frişcă, 

Preparare:

Blat:

Pentru început pregatim forma cu peretii detasabili, pe care o tapetam cu unt si hârtie de copt .

Punem plicul de gelatina la înmuiat cu 100 ml apa rece.

Sfărâmăm turta dulce (fie la robot, fie o punem într-o pungă şi o batem cu făcăleţul).

Topim untul şi îl turnăm peste turta dulce sfărâmată. Amestecăm.

Punem turta dulce pe fundul tavii si o tasăm într-un strat uniform, cu ajutorul unul pahar. Dam tava la rece.

Crema/umplutura:

Scurgem ananasul bucati din conserva şi punem bucatile deoparte.

Amestecam sucul cu zaharul şi punem totul la foc până când compozitia se îngroasa, ca o budinca.

Luăm vasul de pe foc şi lăsăm sa se racoreasca putin, apoi punem gelatina si amestecam  Lasam jeleul sa se raceasca la temperatura camerei.

Adaugam crema de branza peste jeleu si amestecam bine pâna avem o compozitie cremoasa.

Mixăm smântâna şi o adăugăm peste crema de brânză.

Adaugam bucatile de ananas si turnam umplutura peste blatul de turtă dulce, nivelam şi dam la rece 3-4 ore.

Jeleu:

Punem foile de gelatină la înmuiat, în apă rece.

Pentru jeleul de deasupra tortului scurgem conserva de fructe tropicale.

Fructele le aşezăm peste crema de brânză, iar sucul îl încălzim până dă in clocot. 

Luăm vasul de pe foc si-l amestecam cu foile de gelatina. 

Amestecam pâna când gelatina este topita. Lasam jeleul sa se racoreasca putin, apoi il turnam peste tortul decorat cu fructe tropicale.

Dam la rece cel putin 4 ore, de preferinta peste noapte, inainte de a-l felia.

PS:    Eu l-am decorat cu fructe de coacaze roşii şi crenguţe de brad.

        Pentru blat am folosit turta dulce cu nuci şi scorţişoară, pentru-că erau sărbătorile de iarnă, dar puteţi folosi orice fel de biscuiţi/pişcoturi vă plac. Pe viitor mă tentează să încerc un blat cu biscuiţi săraţi şi caramel .

Budinca de chia cu ananas

O reteta simplă şi nu uşor, ci extrem de uşor de pregătit este cea de budincă de chia. E prima dată când folosesc astfel de seminţe. Nu aş putea spune că au un gust anume, dar din ce am tot citit au proprietăţi deosebite pentru corpul şi sănătatea noastră fiind bogate în proteine, fibre, calciu, antioxidanţi şi omega 3.

Ingrediente:

1 cutie ananas bucăţi, 
250 ml lapte, 
25 gr seminţe chia

Preparare:

Într-un vas punem seminţele şi turnăm laptele peste ele. Lăsăm la rece câteva ore , timp in care seminţele îşi vor mări volumul şi vor închega laptele care va avea consistenţa unui iaurt.

Petru servire, am pus un strat de budincă, unul de bucăţi de ananas şi iar budincă. 

Am incheiat cu un strat de ananas. Nu e nevoie de zahar. 

Coronita cu spanac si branza

Aluaturile foietaj sunt în general foarte versatile şi de mare ajutor atunci cand vrei un aperitiv rapid şi delicious, sau , de ce nu, un fel principal. Am folosit foietajul şi la dulciuri (cornuleşe cu rahat, plăcintă cu mere) şi la aperitive (drob, cârnăciori în foietaj, plăcintă cu ficat şi altele ce nu mi vin acum în cap ). 

Şi cum sărbătorile bateau la uşa, aveam nevoie de niscaiva “uscături” de pus pe masă, alături de un pahar de vin , să nu moară oaspeţii de foame până era gata friptura cu cartofi 

Aşa că, am scos 2 bucăţi de aluat din congelator şi le-am pus gând bun.

Ingrediente:

2 aluat foietaj, 

250 gr spanac,

200 gr brânză sărata, 

1 ceapă,

1 ou + 1 ou pt uns,

sare, piper    

Preparare:

Lăsăm aluatul la dezgheţat.

Între timp, tăiem ceapa mărunt şi o călim cu o lingură de ulei. 

Dăm brânza prin razatoare sau o sfărâmăm cu o furculiţă. 

Dacă spanacul este proaspăt, îl opărim 2-3 minute apoi îl tocăm mărunt şi-l punem peste ceapa. Adăugăm oul şi brânza şi amestecăm. Condimentăm după gust. 

Pregătim o tavă în care punem hârtie de copt. 

Întindem prima foaie de aluat (direct în tavă) şi tăiem un cerc. Deasupra punem umplutura de brânză cu spanac. Pe mijloc punem mai multă umplutură. Acoperim cu ce-a de-a doua foaie de aluat , pe care o decupăm tot în cerc. Ungem cu oul bătut.

În mijlocul foii asezăm un castron , cu gura în jos.

Lipim marginile cercului de aluat prin presare cu o furculiţă (sau cu vrăbiuţe cum face Alba ca Zăpada în poveste) , apoi cu un cuţit, tăiem fâşii de 2-3 cm grosime (de la baza castronului până la margine). Răsucim fiecare fâşie pe o parte, până ajunge cu umplutura de spanac în sus. 

Scoatem castronul . În mijloc presărăm seminte de in /susan/mac / de care vă plac. 

Dăm la cuptorul incins în prealabil, la 190 grade pentru aproximativ 40-45 minute.

Scoatem din cuptor, lasam să se răcorească şi servim.

S-aveti pofta !

Provocarea "week-end cu spor" a lunii Ianuarie

Cam de cand s-a lansat provocarea, mi-am rezervat luna ianuarie pentru a fi gazda si pentru a va propune cateva retete pe care sa le incercati. Si cum luna ianuarie vine mereu (ar fi culmea sa fie altfel) dupa sarbatorile de iarna, dupa mesele copioase de la Craciun si Revelion, am incercat sa va las doar retete mai "light" , mai usoare si cu mai putine calorii . 

Luna aceasta va propun urmatoarele categorii:

Preparate din peste

Aperitive, gustari, snack-uri

Micul dejun 

Si pentru-ca , provocarea a suferit ceva modificari, de cand Stefania- cea care a intemeiat-o a luat o pauza (din lipsa de timp) , gazda propune si o reteta de suflet. La final va oferi mici cadouri /atentii gospodinelor/gospodinilor care vor prepara si aceasta reteta. 

Reteta mea de suflet este cea de paine de casa . 

Puteti alege orice alta reteta de paine de pe blog, daca va face mai mult cu ochiul decat cea propusa de mine. De ce paine va intrebati? Pentru-ca painea de casa , aluatul, mirosul de copt ma duce cu gandul la mama care are o adevarata pasiune pentru framantat . Pentru ea e o adevarata arta sa impleteasca painici aurii si pufoase. Nu exista sarbatoare /zi de nastere / petrecere fara aceasta paine. Chiar daca este franta de oboseala, nu spune niciodata "nu" cand vine vorba de framantat aluatul. Daca va mai spun ca are masina de paine si nici macar nu a scos o din cutie, cred ca va dati seama cat de mult ii place , nu? Cica nu are acelasi gust. 

Va astept cu drag si curiozitate sa vad ce pregatiti !

Saratele cu branza si unt

Nu ştiu zău să fi făcut vreodata sărăţele. Nu-mi aduc aminte. Poate cand oi fi fost cricor la mama acasa. Ştiu însă că mi-au plăcut mereu. Iar anul asta, într-un exces de zel înainte de Revelion mi-am propus să pregătesc şi eu vestitele sărăţele cu brânză şi chimen . Dacă brânză am avut din belşug (una bucata mama – furnizor de baza) , ghinionul a fost că n-am avut chimen , aşa că l-am înlocuit cu susan, mac şi in. Daaaar, sunt pe lista de „to do”. Brânză am, chimenul e pe lista de cumpărături. Numai sa le termin pe astea proaspăt făcute, că deh, am dublat cantităţile (mi s-a părut că-i puţin aluat) şi am copt la sărăţele de mi-a ajuns.

Pe lista de cumpărături aveam şi-o chestie din aia cu zimţi de tăiat aluatul, însă normal că am venit fără aşa ceva acasă, aşa că am ajuns tot la banalul cuţit. 

Ingrediente:

300 gr unt (82% grăsime),
300 gr  telemea de vaci,
300 gr făină,
un vârf de linguriţă de sare,
un ou pentru uns ,
seminţe de chimen/susan, in, mac,
sare .

Preparare:

Aluatul se face foarte uşor, însă e musai să-l pregătiţi cu câteva ore înainte. Eu l-am făcut de seara. 

Dăm telemeaua prin răzătoare.

Punem toate ingredientele într-un vas încăpător şi le amestecăm până obţinem un aluat nelipicios. Dacă încă se mai lipeşte de mâini, mai adăugăm puţină făină. 

Învelim aluatul în folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru minim 6 ore.

Pudrăm masa de lucru cu făină. Rupem bucăţi din aluat şi întindem foile, pe care le tăiem în fâşii de aproximativ 1 cm lăţime. Lungimea o hotărâţi voi. 

Pregătim o tava, în care punem hârtie de copt.

Aşezăm sărăţelele în tava de copt , le ungem cu oul bătut şi presărăm seminţe după preferinţe. 

Dăm tava la cuptorul încins la 180 grade, pentru aproximativ 15 minute.

Le lasam putin sa se racoreasca , apoi le asezam pe platou si le servim. 

Merg de minune cu un pahar de lapte pentru cei mici sau cu un pahar de tuica pentru cei mari.

S-aveti pofta !