Martisoare facute acasa din hartie creponata



Anul trecut am dat startul Mărţişoarelor „hand made bySofi” (adică fie-mea) . Dacă atunci ne-am rezumat la a tăia cartoane colorate şi la a lipi gâzuliţe şi fluturasi, anul asta , mai mari fiind, am trecut la alt nivel , să spun aşa.

Am făcut numere şi floricele (margarete şi trandafiraşi) pentru fetiţele şi băieţeii de la şcoală. Cu emoţii şi multe semne de întrebare „or să le placă?” , „ la fete dau floricele şi la băieţi cifre?” , „pot să dau şi la băieţi floricele?” .

Am încercat să o încurajez cum am stiut mai bine şi i-am explicat că orice lucruşor făcut cu drag de mânuţele ei este de o mie de ori mai frumos decât unul fără suflet, cumpărat de la buticul din colţ.

Dimineaţă a plecat la şcoală cu o traistă de mărţişoare, cu un zâmbet cât casa şi foarte curioasă dacă va primi şi ea mărţişoare de la colegi şi dacă da, oare cum vor arăta . (abia aştept să ajung acasă, să-mi povestească).










Revenind însă la mărţişoarele de anul acesta, avem nevoie de:

carton colorat (undeva la 0,5 lei/coala A4) – dintr-o coală ies cam 9 bucăţi cartonaşe pentru mărţişoare, în funcţie de cât de mari le veţi tăia,
hârtie creponată (2,5-3 lei/culoarea),
mărgeluţe colorate (3 lei /coală cu 60 bucăţi /autoadezive),
lipici/aracet,
penson, foarfec, capsator,
şnur de mărţişor/ canaf (1 leu/10 bucăţi)
muuuultă răbdare J


După ce am adunat cele trebuincioase, ne-am aşezat la masa de lucru şi, cu răbdare şi din când în când ceva nervişori, ne-am apucat de confecţionat mărţişoarele pentru colegi, pentru mamaie, tataie şi ... Rolly (căţelul nostru). Am cântat şi 2 strofe din „e ziua ta mămico” şi m-am simţit cel mai norocos om de pe planeta ( chiar din univers) .

Migăloasă treabă, să ştiţi.

Am măsurat cartoanele şi le-am tăiat la dimensiunea dorită (unele drepte, altele mai puţin drepte, după cum i-a mers foarfecul donşoarei J ).

Pe fiecare carton, mândra a scris „MARTIE” în cel mai original mod posibil. Din 50 mărţişoare, nu găseşti 2 litere la fel.

Pentru cele cu cifre , pentru băieţi, a scris şi un „1” mare.

Pentru margarete am tăiat pătrăţele din hârtie creponată, pe care le-am capsat câte 4-5 . Am îndoit fiecare set de hârtiuţe în jumătate şi le-am tăiat colţurile, să obţinem cercuri. Am tăiat franjuri fiecare rotund, până aproape de mijloc, apoi le-am „ciufulit” să obţinem petalele. Am lipit floarea pe carton, iar în mijloc am pus un „diamant”.


Pentru trandafiraşi, am tăiat o fâşie lungă de hârtie pe care am rulat-o să obţinem un şnur. Am lipit pe cartonaş un „diamant”şi am dat cu lipici apoi am învârtit şnurul de hârtie în jurul lui.


Pentru cifre am rupt bucăţele mici de hârtie pe care le-am învârtit între degete , să obţinem biluţe mici şi colorate. Peste cifra 1 scrisă cu creionul/carioca , am dat cu pensonul cu lipici lichid şi am presărat biluţe colorate de hârtie.



Pentru fundiţele din fir de mărţişor , ne-am folosit de degeţelele arătătoare ale copilului . Dificil lucru, parol. Greu nene să stai nemişcat 30 secunde să faci o fundă şi un nod J .

Cu toate acestea, după o muncă de 2 zile, am reuşit să ne ducem micul proiect la bun sfârşit.


Şi vă spun cu mâna pe inimă, că aşa cum sunt ele, puţin imperfecte, sunt cele mai dragi şi mai frumoase mărţişoare pe care le-ar putea primi cineva. 

De ce sunt aşa speciale vă întrebaţi? 

Pentru-că sunt făcute cu drag şi au suflet. Şi exprimă bucuria sinceră din inima unui copil, care învaţă să dăruiască, învaţă să primească, învaţă ce înseamnă prietenia.... 


Comentarii

Laura a spus…
Ce dragute sunt!

Postări populare de pe acest blog

Coniac de cafea (de casa)

Saratele cu branza

Tocana de cartofi si afumatura