Supa de curcan si gutui

 Si sa te tii nene, la ce idei imi flutura prin cei 10% din creier, da , nu stiati ca cercetatorii britanici parca, au facut un studiu in urma caruia rezulta ca ne folosim doar 10% din creier ???. Ei bine, cotrobaind prin camara m-am impiedicat de o sacosa cu vreo 7 gutui (e drept, uitasem de ele, desi asta toamna sigur le-am pus acolo cu vreun scop). Am luat o gutuie, am lustruit-o de puf si am taiat-o felii cu gand sa o mananc.

Intre timp, pe aragaz bolborosea de zor ceva  apa, un morcov si cateva bucati de carne de curcan pentru o supa. Si deodata hustiuliuc, iau o mana de felii de gutuie si le arunc in supa. Ce-o fi o fi, imi zic...Am lasat la fiert si am savurat cu pofta. 
A iesit o supa dulce - acrisoara si aromata mama-mamaaaaaa !!!!!
Nu credeam ca exista o supa mai simpla decat cea de pui...ei bine, m-am inselat !!! Asta e super simpla ...!!! Si ce m-a incantat si mai tare a fost ca kinder-ul din dotare a halit pe nerasuflat portia ei . Ea care uraste carnea !!! Yeeeiiiiiiiiiii !!!!!!!!
 Si nu pot sa nu va spun ca de fiecare data cand ma trezesc fata-n fata cu o gutuie, gandul imi zboara la un frumos colind...inspirat din viata la tara, pentru-ca e 100% adevarat. Imi amintesc ca in copilarie, la bunici  pe dulap, iarna gaseai mereu gutui frumos asezate, iar in camera se raspandea o aroma de neuitat.....
"Galbena gutuie dulce, amaruie
Lampa la fereastra toata viata noastra
Cand eram copil acasa
Mi`a pus mama la fereastra
In odaia de la drum
O gutuie`ngalbenita
S`o pastrez ......."

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Bulete de branza

Coniac de cafea (de casa)

Cascaval de casa, dupa reteta mamei, sub supravegherea mamei